Vremea și sănătatea

Nu-i așa că e deranjant când vremea de-afară ne modifică starea? Nu că aș știi eu prea bine, ador ploaia, ceața, furtuna, mai puțin soarele. Dar mă amuz ce moleșiți sunt toți când e urât afară. Mai ales toamna, când e acea ploaie și frigul ce pătrunde până în oase, o lumină de parcă e noapte, chiar și în interior. Nimeni nu are chef de viață, toată lumea vrea să ajungă acasă și să doarmă. Apoi vine ceața, o atmosferă de poveste, de vis, mai puțin ceilalți, care sunt agitați fără vreun motiv anume.

Iarna e preferata mea, albă și geroasă. Toți vor zăpadă, iar când apare, toată lumea se plânge că de ce a nins atât. Nicicum nu e bine, vara prea cald, iarna prea frig, toamna prea ploioasă, primăvara prea multe insecte. Dar să revenim la vreme. Primăvara lumea radiază de fericire, de energie, nu pot să-i înțeleg. Soarele ăsta e chiar atât de minunat?

Eu nu mă simt diferit, nu mă afectează ceea ce se întâmplă în jur, plăcerea mea e sa privesc cerul, oricum ar fi, sa văd păsările de-asupra mea zburând, să simt vântul.. Sunt aceeași persoană tot timpul, singura diferență fiind persoana cu care vorbesc.

Acum e o primăvară ciudată, două zile soare și cald, două zile ploioase, urmate de o zi în care îngheață totul. E frumos, cerul e limpede, dar nu îmi pare că mă comport diferit de azi toamnă sau iarnă. Lumea e atât de influențabilă, chiar și de vreme. Deseori nu îmi simt locul, stau și privesc cum o dau din extremă în extremă, mă mir, zâmbesc.

Cred că e organismul nostru de vină, hormonii și toate cele. Eu ori sunt diferit, ori.. nu vreau să știu de ce sufăr. Aveți grijă ce faceți, să nu exagerați în deciziile de zi cu zi, doar pentru că vă simțiți bine astăzi.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?