Cheile Fenesului
Cheile Fenesului
Salba de chei din aceasta fierastruica catena calcaroasa a Muntilor Apuseni se incheie intr-o succesiune nord-est sud-vest cu cheile Fenesului.
Ele sunt situate in bazinul mijlociu al raului cu acelasi nume, avand o lungine aproximativ 1,3 km. Sectorul de maxima ingustare se prefigureaza in partea sudica a barei calcaroase traversate, la contactul acesteia cu necarsitificabilul, alcatuit din formatiunile mai putin dure ale flidului cretacic, bogat reprezentate in aceasta parte a Muntilor Trascaului.
Abruptul versantilor, prilej permanent de a scoate in lumina roca vie, cu albul ei nedisimulat, valurile instabile ale trenelor de grohotisuri, piscurile aidoma unor sageti arhaice, atrag privirile si impresioneaza. Ca urmae este de imaginat o evolutie complexa, factorului epigenetic initial determinat de evolutia vaii primare in depozitele de flis cretacic, cu intersectia ulterioara in albie a rocilor calcaroase asociindu-se antecedenta. Ea se impune odata cu continua ridicare a bordurii estice a Muntilor Apuseni, fenomen care continua si astazi. Adancirea rapida a vaii este tradata si de caracterul de defileu pe care-l pastreaza pe o distanta de 3 km in aval de bara carbonica, in plin areal de alorare a rocilor flisului creatic. Procesul de retragere laterala a versantilor a fost depasit in intensitatea sa de cel de adancire, ceea ce justifica din plin ingustarea respectiva.
Pentru cei aflati in inima Muntilor Apuseni, la Campeni sau Abrud, drumul coboara pe la obarsiile Ampoiului, trece prin Zlatna si se intalneste in satul Fenes, cu cel descris anterior. Ca baza de cazare, evident cu capacitate limitata, ar putea fi utilizata, print-o dotare adecvata, cabana forestiera ascunsa in palnia morfologica nascuta in zona de evadare a apelor din calcare, la intrarea dinspre avale in cheile propriu-zise. Iar poaiana de pe versantul drept, un clasic fragment de terasa ofera un loc de campare cu o perspectiva larga asupra reliefului din jur.
Salba de chei din aceasta fierastruica catena calcaroasa a Muntilor Apuseni se incheie intr-o succesiune nord-est sud-vest cu cheile Fenesului.
Ele sunt situate in bazinul mijlociu al raului cu acelasi nume, avand o lungine aproximativ 1,3 km. Sectorul de maxima ingustare se prefigureaza in partea sudica a barei calcaroase traversate, la contactul acesteia cu necarsitificabilul, alcatuit din formatiunile mai putin dure ale flidului cretacic, bogat reprezentate in aceasta parte a Muntilor Trascaului.
Abruptul versantilor, prilej permanent de a scoate in lumina roca vie, cu albul ei nedisimulat, valurile instabile ale trenelor de grohotisuri, piscurile aidoma unor sageti arhaice, atrag privirile si impresioneaza. Ca urmae este de imaginat o evolutie complexa, factorului epigenetic initial determinat de evolutia vaii primare in depozitele de flis cretacic, cu intersectia ulterioara in albie a rocilor calcaroase asociindu-se antecedenta. Ea se impune odata cu continua ridicare a bordurii estice a Muntilor Apuseni, fenomen care continua si astazi. Adancirea rapida a vaii este tradata si de caracterul de defileu pe care-l pastreaza pe o distanta de 3 km in aval de bara carbonica, in plin areal de alorare a rocilor flisului creatic. Procesul de retragere laterala a versantilor a fost depasit in intensitatea sa de cel de adancire, ceea ce justifica din plin ingustarea respectiva.
Pentru cei aflati in inima Muntilor Apuseni, la Campeni sau Abrud, drumul coboara pe la obarsiile Ampoiului, trece prin Zlatna si se intalneste in satul Fenes, cu cel descris anterior. Ca baza de cazare, evident cu capacitate limitata, ar putea fi utilizata, print-o dotare adecvata, cabana forestiera ascunsa in palnia morfologica nascuta in zona de evadare a apelor din calcare, la intrarea dinspre avale in cheile propriu-zise. Iar poaiana de pe versantul drept, un clasic fragment de terasa ofera un loc de campare cu o perspectiva larga asupra reliefului din jur.
»
- autentifică-te sau înregistrează-te pentru a adăuga comentarii
