Cheile din Masivul Giulau - Muntele Mare
Muntele Mare
Raspandirea calcarelor in Muntii Apuseni este neuniforma, in unele grupe montane, cum ar fi Muntii Padurea Craiului, Muntii Bihorului, Muntii Codru Mona si Muntii Trascaului desfasurandu-se pe suprafete largi, de sute de kilometri patrati, in vreme ce, in celelalte grupe se inregistreaza o raspandire insulara.
In aceasta ultima categorie se afla si Masivul Giulau Muntele Mare, unde calcarele ocupa un procent infim din suprafata ariei montane, fiind dispuse sub forma unor fasii, orientate de regula sud-vest nord-est.
Asa sunt calcarele celor trei anticlinale Scarita-Belioara, Vulturese si Leurda-Leasu, situate in partea de sud-est a masivului. Varsta calcareloreste paleozoica apartinand ‘seriei marmurelor de Sohodol’.
Arealele carbonatice restranse ca extensiune au fost principala cauza a aparitiei unui numar mai redus de chei, respectiv cele partu sectoare ale Ocoliselului, Runcului, Pociovalistei si Posagii.
Asocierea permanenta dintre calcare si cristalinul din fundament a pus in evidenta cu pregnanta diferentierele si similitudinile morfogenetice intre cele doua tipuri de roci, particularitati reflectate in peisajul cheilor prin forme distincte.
Raspandirea calcarelor in Muntii Apuseni este neuniforma, in unele grupe montane, cum ar fi Muntii Padurea Craiului, Muntii Bihorului, Muntii Codru Mona si Muntii Trascaului desfasurandu-se pe suprafete largi, de sute de kilometri patrati, in vreme ce, in celelalte grupe se inregistreaza o raspandire insulara.
In aceasta ultima categorie se afla si Masivul Giulau Muntele Mare, unde calcarele ocupa un procent infim din suprafata ariei montane, fiind dispuse sub forma unor fasii, orientate de regula sud-vest nord-est.
Asa sunt calcarele celor trei anticlinale Scarita-Belioara, Vulturese si Leurda-Leasu, situate in partea de sud-est a masivului. Varsta calcareloreste paleozoica apartinand ‘seriei marmurelor de Sohodol’.
Arealele carbonatice restranse ca extensiune au fost principala cauza a aparitiei unui numar mai redus de chei, respectiv cele partu sectoare ale Ocoliselului, Runcului, Pociovalistei si Posagii.
Asocierea permanenta dintre calcare si cristalinul din fundament a pus in evidenta cu pregnanta diferentierele si similitudinile morfogenetice intre cele doua tipuri de roci, particularitati reflectate in peisajul cheilor prin forme distincte.
»
- autentifică-te sau înregistrează-te pentru a adăuga comentarii
