 |  |  |  |
 |  |  |  |
 |  |  |  |
Chei si Defilee din Romania
Chei si Defilee
Chei si Defilee
- Defileul Dunarii (Portile de Fier) este cel mai lung defileu din Romania cu peste 100 km, ce se intinde si in judetul Mehedinti.
»
- autentifică-te sau înregistrează-te pentru a adăuga comentarii
- Citiţi mai departe
Cheile Ocoliselului din Muntele Mare
Cheile Ocoliselului din Muntele Mare
Primul sector de chei din partea sud-estica a Masivului Muntele Mare se dezvolta in bazinul mijlociu al vaii Ocoliselului, afluent pe stanga al Ariesului. Are o lungime de aproape 620 m si o orientare nord-vest sud-est.
Cheia Ocoliselului este departe de a atinge spectaculozitatea celorlalte chei situate in imediata ei apropiere, ale Runcului sau pociovalistei. Aici litologia n-a fost darnica, n-a pus la dispozitia factorului hidrologic, agentul activ al modelarii,
»
- autentifică-te sau înregistrează-te pentru a adăuga comentarii
- Citiţi mai departe
Cheile Runcului
Cheile Runcului reprezinta cea mai spectaculoasa stapungere mofologica a crestei calcaroase Vulturese, nu atat prin lungimea lor, care nu depaseste cu mult 1000 m, cat prin amploarea dezvoltarii pe verticala, energia de relief in perimetrul cheilor depasind uneori 450 m.
Cheile Runcului sunt situate in bazinul mijlociu al vaii Runcului, respactiv in partea centrala a fasiei carbonatice si au o orientare aproximativa pe directia nord-vest sud-est.
»
- autentifică-te sau înregistrează-te pentru a adăuga comentarii
- Citiţi mai departe
Cheile din Masivul Giulau - Muntele Mare
Muntele Mare
Raspandirea calcarelor in Muntii Apuseni este neuniforma, in unele grupe montane, cum ar fi Muntii Padurea Craiului, Muntii Bihorului, Muntii Codru Mona si Muntii Trascaului desfasurandu-se pe suprafete largi, de sute de kilometri patrati, in vreme ce, in celelalte grupe se inregistreaza o raspandire insulara.
In aceasta ultima categorie se afla si Masivul Giulau Muntele Mare, unde calcarele ocupa un procent infim din suprafata ariei montane, fiind dispuse sub forma unor fasii, orientate de regula sud-vest nord-est.
Raspandirea calcarelor in Muntii Apuseni este neuniforma, in unele grupe montane, cum ar fi Muntii Padurea Craiului, Muntii Bihorului, Muntii Codru Mona si Muntii Trascaului desfasurandu-se pe suprafete largi, de sute de kilometri patrati, in vreme ce, in celelalte grupe se inregistreaza o raspandire insulara.
In aceasta ultima categorie se afla si Masivul Giulau Muntele Mare, unde calcarele ocupa un procent infim din suprafata ariei montane, fiind dispuse sub forma unor fasii, orientate de regula sud-vest nord-est.
»
- autentifică-te sau înregistrează-te pentru a adăuga comentarii
- Citiţi mai departe
Cheile Fenesului
Cheile Fenesului
Salba de chei din aceasta fierastruica catena calcaroasa a Muntilor Apuseni se incheie intr-o succesiune nord-est sud-vest cu cheile Fenesului.
Ele sunt situate in bazinul mijlociu al raului cu acelasi nume, avand o lungine aproximativ 1,3 km. Sectorul de maxima ingustare se prefigureaza in partea sudica a barei calcaroase traversate, la contactul acesteia cu necarsitificabilul, alcatuit din formatiunile mai putin dure ale flidului cretacic, bogat reprezentate in aceasta parte a Muntilor Trascaului.
Salba de chei din aceasta fierastruica catena calcaroasa a Muntilor Apuseni se incheie intr-o succesiune nord-est sud-vest cu cheile Fenesului.
Ele sunt situate in bazinul mijlociu al raului cu acelasi nume, avand o lungine aproximativ 1,3 km. Sectorul de maxima ingustare se prefigureaza in partea sudica a barei calcaroase traversate, la contactul acesteia cu necarsitificabilul, alcatuit din formatiunile mai putin dure ale flidului cretacic, bogat reprezentate in aceasta parte a Muntilor Trascaului.
»
- autentifică-te sau înregistrează-te pentru a adăuga comentarii
- Citiţi mai departe
Cheile Ampoitei
Cheile Ampoitei
Intre formele modelate in masive izolate de calcare se numara si Cheile Ampoitei, situate in bazinul mijlociu al raului cu acelasi nume, in aval de localitatea Lunca Ampoitei. Au o lungime de aproximativ 1300 m si prezinta o desfasurare pe directia nord-vest sud-est. Cheile ampitei fac parte din categoria formelor de origine epigenetica Ampoita, afluent pe stanga al Ampoiului, si-a dezvoltat bazinul hidrografic la extremitatea sudica a barei calcaroase a Ciumernei. Intial, raul s-a grefat in formatiunile moi ale flisului cretacic, pe care le-a inalturat treptat, largindu-si valea, maturizandu-se.
Intre formele modelate in masive izolate de calcare se numara si Cheile Ampoitei, situate in bazinul mijlociu al raului cu acelasi nume, in aval de localitatea Lunca Ampoitei. Au o lungime de aproximativ 1300 m si prezinta o desfasurare pe directia nord-vest sud-est. Cheile ampitei fac parte din categoria formelor de origine epigenetica Ampoita, afluent pe stanga al Ampoiului, si-a dezvoltat bazinul hidrografic la extremitatea sudica a barei calcaroase a Ciumernei. Intial, raul s-a grefat in formatiunile moi ale flisului cretacic, pe care le-a inalturat treptat, largindu-si valea, maturizandu-se.
»
- autentifică-te sau înregistrează-te pentru a adăuga comentarii
- Citiţi mai departe
Cheile din bazinul vaii Galdei
Cheile din bazinul vaii Galdei
Exista numeroase similitudini genetice si evolutive intre Galda si Ramet, doua rauri apropiate, singurele dealtfel care nu s-au lasat impresionate de bastionul calcaros al Culmii Ciumerna Bedeleu. Existenta raului in cauza nu poate fi negata si de aparteneta la bazinul acestuia a sectoarelor median-inferior al Ariesului si superior al Rametului.
Exista numeroase similitudini genetice si evolutive intre Galda si Ramet, doua rauri apropiate, singurele dealtfel care nu s-au lasat impresionate de bastionul calcaros al Culmii Ciumerna Bedeleu. Existenta raului in cauza nu poate fi negata si de aparteneta la bazinul acestuia a sectoarelor median-inferior al Ariesului si superior al Rametului.
»
- autentifică-te sau înregistrează-te pentru a adăuga comentarii
- Citiţi mai departe
Cheile din bazinul vaii Rametului
Cheile din bazinul vaii Rametului
Culmea calcaroasa Ciumerna Bedeleu, de desfasoara intre raurile Ampoi si Aries cu o lungime de peste 70 km si o latime de maximun 5-7 km, este sectionata in trei compartimentemajore de catre doua retele fluviale ce au reusit sa strapunga: Rametul si Galda. Celelalte rauri de pa latura estica Ampoita, Ighiul, Aiudul, etc.. s-au oprit la baza falezei sale impunatoare, neindraznind sa o atace sau neavand forta sa o faca.
Culmea calcaroasa Ciumerna Bedeleu, de desfasoara intre raurile Ampoi si Aries cu o lungime de peste 70 km si o latime de maximun 5-7 km, este sectionata in trei compartimentemajore de catre doua retele fluviale ce au reusit sa strapunga: Rametul si Galda. Celelalte rauri de pa latura estica Ampoita, Ighiul, Aiudul, etc.. s-au oprit la baza falezei sale impunatoare, neindraznind sa o atace sau neavand forta sa o faca.
»
- autentifică-te sau înregistrează-te pentru a adăuga comentarii
- Citiţi mai departe
